Aberatii comuniste despre suedezi

0
210

Cu 9 ani înainte de Revoluţie, în noiembrie 1980, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au vizitat Suedia, la invitaţia Regelui Carl Gustaf al XVI-lea.

Pe parcursul celor cinci zile, preşedintele Republicii Socialiste România a participat la dineuri oficiale şi s-a întâlnit cu demnitari. Până aici nimic neobişnuit.

Ziarele suedeze au scris însă pe larg  nu atât despre performanţele economice ce sfidau imposibilul, cât despre nepoliteţea de care a dat dovadă "Geniul din Carpaţi", neorganizând, la Am­ba­sada României din Stockholm, un supeu de răspuns, după cum cerea protocolul oricărei vizite de stat. Ziarul Expressen a publicat un articol cu un titlul edificator: "Regele Suediei invită, dar Ceauşescu nu". Articolul era ilustrat cu o fotografie a preşedintelui român, acestuia atribuindu-i-se urmă­to­a­rele cu­vinte: "Mulţumesc pentru su­peu!". În replică, oficialităţile ro­mâne au argumentat că programul era foarte încărcat şi nu s-a găsit nici o seară liberă pentru supeul de răspuns.

Turiştii suedezi care ajungeau în Republica Socialistă România erau însă întâmpinaţi cu meniuri personalizate, adecvate stilului lor alimentar. "Ghidul orientativ – prefe­rin­ţe şi obiceiuri culinare pentru grupuri de turişti", editat de Ministerul Turismului, dedică bucătăriei suedeze 10 meniuri variate, grupate în funcţie de vârsta turiştilor şi de anotimpul în care aceştia vizitează ţara noastră. Înainte de practică însă… teoria. Cel mai important lucru de ştiut: "Se va ţine cont că turiştii nordici sunt dificili din punct de vedere gastrono­mic şi în special copiii şi persoanele în vârstă".

Aşadar, "bucătăria popoa­re­lor nordice prezintă unele par­ti­cu­la­ri­tăţi legate de clima rece. Nordicii consumă orice fel de carne: vită, porc, berbec, pasăre, vânat, bine condimentate cu ceapă, usturoi, mărar, zahăr, piper, foi de dafin". Ca să facă faţă temperaturilor extrem de scăzute, suedezii, norvegienii sau finlandezii obişnuiesc să mănânce preparate consistente, foarte grase. La fel ca şi în cazul bucătăriei ardeleneşti, smântâna, untul, slănina şi untura sunt ingrediente nelipsite din bucătărie. De asemenea, multe dintre preparate au în componenţă zahăr, ceea ce le oferă un gust deosebit, o combinaţie dulce-acrişoară. Sunt mari amatori de preparate pe bază de peşte, cu atât mai mult cu cât sunt bine condimentate şi au multă smântână. Mâncarea este însoţită la masă de bere şi băuturi alcoolice tari precum votcă, coniac sau whisky….. Jurnalul

Lasă un răspuns