Artistul Ştefan Constantinescu. Născut în Bucureşti şi stabilit în Suedia în 1993

0
253

„Mulţumesc pentru ziua asta minunată/Thanks for a Wonderful, Ordinary Day" este cea cea mai amplă expoziţie de până acum a lui Ştefan Constantinescu. Născut în Bucureşti şi stabilit în Suedia în 1993, unde a absolvit Academia regală de Artă din Stockholm, în 1997, Constantinescu este un artist preocupat în primul rând de istoria recentă. La expoziţia care va fi deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Casa Poporului, intrarea în 13 septembrie), până pe 2 septembrie, sunt expuse cele mai reprezentative lucrări ale artistului.

 "Cântecul Agnethei Fältskog, «Thanks for a Wonderful, Ordinary Day» (1968), serveşte drept coloană sonoră a documentarului «El Pasaje» (2005), film a cărui vizionare mi-a prilejuit prima întâlnire şi discuţie cu artistul, ce au determinat mai apoi interesul faţă de acest proiect curatorial”, spune Oana Tănase, cea care s-a ocupat de expoziţia de la Bucureşti. Filmul este povestea a trei chilieni care au fost forţaţi să-şi părăsească ţara după lovitura de stat a lui Pinochet din 1973. Cei trei au ajuns să trăiască în România condusă de Ceauşescu, iar apoi doi dintre ei au plecat în Suedia. Un alt proiect celebru al lui Constantinescu, care poate fi văzut la MNAC, este filmul „Dacia”. Pornind de la simbolul maşinii comuniste, filmul este o privire mai mult sau mai puţin autobiografică asupra perioadei 1968-2000.

Constantinescu stă de vorbă cu foştii săi vecini din cartierul Colentina, cu care şi face un fel de descriere a regimului comunist şi a consecinţelor în viaţa de zi cu zi a românilor de azi. În expoziţia de la Bucureşti, vizitatorii sunt invitaţi să îşi construiască propria Dacie. Macheta unei astfel de maşini stă la dispoziţia vizitatorilor, care îşi pot decupa dintr-un carton un exponat pe care să îl ia acasă.  Precupat de istorie, Constantinescu a colaborat cu Cristi Puiu, cu scriitorul şi curatorul suedez Tom Sandqvist şi cu graficiana Arina Stoenescu pentru editarea unei cărţi despre deţinuţii politici ai României dintre 1945 şi 1965.

 Volumul „Arhiva Durerii” şi înregistrările video ale foştilor deţinuţi sunt şi ele prezente în expunerea de la MNAC.  Tot aici sunt expuse şi câteva lucrări foto ale artistului, una dintre ele fiind de fapt o ilustrare a jurnalului ţinut de artist în perioada în care locuia într-o suburbie a capitalei Suediei.

sursa : gandul.info

Lasă un răspuns