Cu Bac sau fără Bac? România vs. Suedia

2
408

Recunosc că simt o reală compasiune pentru cei care au picat bacalaureatul la diferenţe mici, cauzate eventual de subiecte neclare la unele materii.  Mărturisesc însă şi că mi se pare aproape amuzant de ridicol ca un elev care a luat 1.20 la una sau mai multe probe  să vină acum şi să spună că e un scandal şi că de vină au fost profesorii care îşi băgau capul în sală din 5 în 5 minute, ori camerele de luat vederi care l-au agresat psihic …

Sunt perfect de acord că învăţământul românesc este foarte bolnav şi că e greu să îi ceri performanţă unui profesor foarte prost plătit, care vine la şcoală ca la serviciu… şi mai şi întâneşte acolo copii care nu au niciun, dar niciun chef să înveţe.

Am lucrat ani buni ca profesor în România (e drept, doar la universitate şi într-un institut  unde publicul plătea pentru a învăţa limbi străine… de unde şi motivaţia…), iar în ultimul an am făcut acelaşi lucru în şcoli suedeze.

Cele două sisteme de învăţământ chiar nu au aproape nici o legătură.

De pildă, în Suedia bacalaureatul nu există.

Iată cum arată varianta suedeză de învăţământ în funcţiune până în acest moment …aşa cum am priceput-o eu:

Şcoala generală ţine până la clasa a 9a inclusiv.

Până în clasa a 7a inclusiv, niciun elev nu primeşte note.

În schimb, pe tot parcursul şcolii, fiecare profesor scrie, cam o data pe semestru, o caracterizare a elevului, pe care dirigintele are grijă sa o trimită părinţilor.

Primele note apar într-a 8a şi sunt doar nişte calificative: Deosebit de bine, foarte bine şi bine.

Dacă elevul nu merită un astfel de calificativ, el nu primeşte notă.  Toată lumea are grijă să nu îl agreseze psihic pe copil, să îi dea mereu o nouă şansă şi, foarte important, să se asigure că părinţii sunt mulţumiţi de acest ajutor …sau măcar bine informaţi despre isprăvile odraslei.

La liceu se intră pe baza punctelor acumulate în clasa a 9a.  Fiecare calificativ primit este echivalentul unui număr de puncte care se adună.  În funcţie de cantitatea cererilor şi de pretenţiile instituţiei, la fiecare liceu eşti acceptat cu un anumit număr minim de puncte.

Există multe şcoli de meserii care sunt foarte căutate… În Suedia, un mecanic auto câştigă, în principiu, mult mai bine decât un profesor.

Spuneam ca bacalaureatul nu există! Evaluarea elevilor se face prin teste pe care aceştia le primesc pe tot parcursul liceului. Notele de acolo se convertesc şi ele în puncte care se adună. Sunt facultăţi… de pildă cea de medicină… la care nici un are sens să te gândeşti dacă nu ai punctaj maxim.

Cei care nu reuşesc să strângă prea multe puncte în liceu, mai au totuşi o şansă. Testul naţional! Acesta se dă la materiile considerate esenţiale. Dacă elevul ajunge să scoată acolo mai multe puncte decât în şcoală, se cheamă ca ar putea începe să aibă acces şi la facultăţi care până atunci nu îl băgaseră în seamă.

În anumite licee există totuşi un bacalaureat internaţional, dar el se adresează în special celor care doresc să studieze în străinătate.

Oricum, numărul suedezilor care vor să meargă la facultate nu este uriaş.  Cu toţii ştiu că vor avea o viaţă bună  şi fără ea şi că statul va avea grijă ca nivelul lor de trai să fie decent.  Până la un punct, lucrul ăsta nu deranjează pe nimeni. Doar ţara are nevoie şi de lucrători la asfaltare ori salubritate, nu doar de doctori în ştiinţe!

Cum sunt rezultatele sistemului suedez?

Slabe… spun cei de aici.

Un studiu realizat anul trecut în Suedia a tras concluzia că ţara are cel mai subţire sistem de învăţământ din Europa (…am oarecari dubii că România ar fi  fost una dintre ţările luate în calcul…)

De ce? În primul rând pentru că elevii nu pot fi impulsionaţi în nici un fel să înveţe. Practic, singurul motiv care te poate determina în Suedia să studiezi este dorinţa de a o face. Respectul elevilor vis à vis de profesori este aproape inexistent,  iar ţara a ajuns să aibă foarte mare nevoie de specialişti în destul de multe domenii.

Diferenţa faţă de România este că suedezii investesc masiv ca să îi aducă pe aceştia din străinătate… şi chiar reuşesc să o facă. Aşa că economia lor merge mai bine decât majoritatea celor din alte ţări ale UE.

În plus, începând cu această vară apar noi reforme în învăţământul suedez  …care se modifică pe ici, pe colo, prin punctele, zic ei, esenţiale.  Ce rezultate vor da ele, asta probabil că se va vedea în câţiva ani.

Dar în Suedia, atâta vreme cât situaţia economică generală este bună, chiar nimeni nu se grăbeşte.

sursa :

Cu Bac sau fără Bac? România vs. Suedia


Realitatea 15 hours ago

În Suedia, un mecanic auto câştigă, în principiu, mult mai bine decât un profesor. Spuneam ca bacalaureatul nu există! Evaluarea elevilor se face prin teste

2 COMENTARII

  1. Avem noi niste conationali pe care nu degeaba i-am numit „suedezi” …. Au cate ceva in comun adica,n-au BAC …. Devin blonzi la Soare ….

  2. Daca pe vremuri, scoala romaneasca era apreciata international, astazi din pacate nu se invata si asta se poate vedea in momentul in care angajezi.
    Ce stii sa faci ?
    nimic.
    Ce asteptari salariale ai ?
    macar 5-600 euro/luna.
    Experienta?
    Nu.
    Cam asa decurge un interviu pentru angajare.
    Cred ca se s-a intamplat la Bac este un semnal de alarma pentru sistemul educational din Romania.

Lasă un răspuns