Excelenta Sa, Mats Aberg, ambasadorul Suediei la Bucuresti: „Romania si Suedia au multe in comun”

0
68

Are o cariera de peste patru decenii in diplomatie, a lucrat la Consiliul Europei, la OSCE, a pregatit tineri diplomati, a fost ambasador in Vietnam, consilier comercial la Moscova, insarcinat cu afaceri in Laos, iar din 2006 este ambasadorul Suediei la Bucuresti. Excelenta sa, Mats Aberg, a vizitat saptamana trecuta Maramuresul, impreuna cu scriitoarea de origine romana Hedi Fried, si a vorbit intr-un interviu acordat in exclusivitate GAZETEI de Maramures despre prioritatile europene, Romania, Suedia si UE.

Excelenta Sa Mats Aberg s-a aflat saptapmana trecuta pentru prima data in Maramures, dar spune ca a cunoscut mai demult Sighetul din cartile si documentarele legate de scriitoarea Hedi Fried, nascuta in muncipiul de peste Deal, supravietuitoare a Holocaustului. In 15 iunie 1924, Fried a fost deportata impreuna cu familia la Auschwitz unde si-a pierdut ambii parinti. Eliberata impreuna cu sora ei Livia din lagarul de la Bergen Belsen, a emigrat in Suedia. Este autoarea romanelor „Franturi dintr-o viata. Drumul la, si de la Auschwitz” si „Intoarcere la viata”, precum si al unui indrumar de predare a perioadei Holocaustului in scoli „Pendulul vietii”, toate aparute si in limba romana. In anul 1996 a fost declarata Femeia Europeana a Anului. A primit numeroase distinctii si medalii.

Reporter: Sunteti pentru prima data in Maramures?
Mats Aberg: Da, este pentru prima data cand sunt aici si sunt foarte incantat de acest lucru.
Rep.: Ce stiati despre Maramures inainte de a veni aici?
M.A.: Stiam cate ceva despre istoria Transilvaniei, apoi am citit prima carte a scriitoarei Hedi Fried (nascuta in Sighetu Marmatiei) si am simtit ca stiu cate ceva despre Sighet, si apoi am urmarit un documentar despre Hedi Fried si sora ei si dupa ce am ajuns aici am recunoscut Sighetul.
Rep.: Ce v-a impresionat aici?
M.A.: Deocamdata (luni, 22 martie, n.red) a fost doar ploaia, dar imi pot imagina cat de frumoasa e zona intr-o zi fara nori. Va trebui sa revin.
Rep.: Recent, s-a incheiat perioada presedentiei suedeze a UE. Care ar fi cele mai importante realizari obtinute in acesta perioada?
M.A.: Cred ca sunt trei lucruri care ar trebui mentionate. Primul lucru ar fi faptul ca Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare in timpul presedentiei suedeze, a fost o munca dificila, dar este platforma pentru viitor si asta e foarte important. In al doilea rand, schimbarile economice au fost cu siguranta o prioritate. Ar mai fi de fapt doua lucruri, cred ca am inceput sa cream un proces mai largit, mai bun, si pe de alta parte sunt parteneriatele estice, care au inceput in timpul presedintiei cehe si pe care le-am continuat. A fost si programul Stockholm, foarte important de asemenea.
Rep.: Cum ati descrie relatiile politice si diplomatice dintre Romania si Suedia?
M.A.: E un lucru interesant, noi n-am avut prea mult de-a face inainte. Prima data cand am fost bucuros cu privire la politica externa a Romaniei a fost in 1972, cand eram intr-un departament care pregatea conferinta UE privind mediul uman si Romania a fost singura tara sud-est europeana care a participat. Dar in acea perioada nu am avut multe relatii. Dar, acum Romania este stat european, Suedia este situata in nord, Romania in sudul continentului, ambele sunt tari situate marginal, periferice, cred ca avem multe in comun. De asemenea, am lucrat mult pe regiunea de cooperare a Marii Baltice. Romania este foarte activa in regiunea Marii Negre. Sigur ca exista si diferente, dar sunt si multe lucruri pe care le avem in comun.
Rep.: Recent, Comisia Europeana a prezentat raportul intermediar pe justitie potrivit caruia Romania nu a fost capabila sa mentina ritmul reformelor din 2009. In perioada prezentarii raportului ati fost la Bruxelles. Cum vedeti reforma in justitie si justitia romaneasca?
M.A.: Nu am vazut inca raportul, am fost insa la Bruxelles recent, cand acest raport urma sa se discute. Cred ca e un raport putin critic. Cred ca situatia politica este o parte a explicatiilor. Cred ca ministrul justitiei, domnul Predoiu, se straduieste, dar de asemenea cred ca intreaga societate ar trebui sa participe. Sunt multe lucruri de facut si cred ca nu e numai treaba Guvernului Romaniei. Am vorbit cu personalitati romane si, intors la Stockholm, am obtinut angajamentul ca vom ajuta atat cat putem. Un exemplu ar fi ca, in urma cu un an si jumatate cred, reprezentanti din departamentul nostru anticoruptie au venit aici pentru a-si impartasi experienta, pentru ca si ei, de asemenea, au avut probleme si au fost criticati.
Rep.: Cum se simte criza economica in Suedia comparativ cu Romania?
M.A.: Simtim si noi criza in Suedia, e clar. Dar noi am avut aproape acelasi tip de criza la inceputul anilor ’90 si aceea a fost foarte greu sa o depasim, dar am invatat cum sa facem. Si am asvut mai multa grija, am avut o baza buna. Deci am fost norocosi. Dar am avut probleme in anii anteriori. Acum vad in Bucuresti demonstratii, ma tem ca arata ca sunt niste probleme, FMI a pus niste conditii stricte si sunt luate niste masuri dureroase.
Rep.: Ce imagine are tara noastra in Suedia?

articol complet la : „Romania si Suedia au multe in comun”

Lasă un răspuns