Huzurul parlamentarului român în oglinda transparenţei suedeze

0
307

Luxul, opulenţa şi risipa de bani pentru confortul unui parlamentar român este de neconceput în Suedia, stat care are monarhie constituţională. Din 1971, Parlamentul ţării este unicameral şi are 349 de membri, aleşi prin vot direct şi proporţional, ei reprezentând în jur de 9,2 milioane de cetăţeni. Regele Carl al-XVI-lea Gustaf îndeplineşte doar funcţii ceremoniale, cele politice fiind preluate de Purtătorul de Cuvânt al Parlamentului. Ţara este condusă de clasa politică, nu de rege, iar suedezii sunt extrem de implicaţi şi de atenţi la activitatea depusă de cei cărora le dau votul, motiv pentru care aceştia nu au privilegii şi nici nu beneficiază de condiţii de lux.

Swedish-Parliament-2048x1152

Până în 1990, în Suedia nici nu existau locuinţe puse gratuit la dispoziţia parlamentarilor. Aceştia obişnuiau să doarmă pe canapelele din birourile lor, situate în clădirea Parlamentului. În prezent, parlamentarii suedezi au la dispoziţie garsoniere deţinute de stat, cu o suprafaţă de circa 40 de metri pătraţi. Singura cameră este folosită atât ca living, cât şi ca dormitor. Spălătoria este comună, iar demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor să îşi spele aşternuturile. Sunt şi parlamentari care trăiesc într-un spaţiu chiar mai mic, de doar 18 metri pătraţi. În aceste cazuri, inclusiv bucătăria este împărţită în comun. Nu există personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: „Păstraţi curăţenia”. Biroul unui parlamentar suedez are circa 18 metri pătraţi, iar demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici maşini de serviciu cu şofer.

Reşedinţa oficială a premierului suedez nu depăşeşte circa 300 de metri pătraţi şi nici acesta nu beneficiază de personal de serviciu. Nici primarii şi guvernatorii nu au dreptul la reşedinţe oficiale gratuite, iar consilierii nici măcar nu au salariu lunar sau un birou propriu, aşa că lucrează de acasă. Doar parlamentarii, care lucrează la elaborarea legilor, se consideră că exercită un serviciu public pentru care trebuie să fie remuneraţi cu salarii lunare. Parlamentarii care nu domiciliază în capitală nu primesc bani în plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenţi la cabinetele parlamentare din localităţile de origine. Acolo, mulţi dintre ei lucrează de acasă şi utilizează sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii. Mai mult, toate călătoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie să fie aprobate şi rezervate la agenţia de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizaţii speciale.

mai mult la :  http://www.ziuanews.ro/editorial/huzurul-parlamentarului-rom-n-n-oglinda-transparen-ei-suedeze-430064

Lasă un răspuns