
(foto: Aprilie 2009, La Vecernia Sfintelor Paşti, Solvesborg, Suedia)
Biserica comunităţii româneşti are două hramuri: „Sfinţii Arhidiaconi Ştefan şi Laurenţiu” şi „Sfinţii Martiri Năsăudeni Atanasie din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu.”
Parohia românească din
...mai mult / läs mer
COMUNICAT DE PRESĂ
Stockholm, 21 decembrie 2009. În cele câteva luni de la lansarea în limba suedeză, poetul Ioan Es. Pop a devenit deja pentru suedezi un reper al literaturii române. Volumul de versuri Ieud utan utgång (Ieudul fără ieşire, trad. Dan Shafran, Editura Tranan 2009) a fost recenzat cu entuziasm de cotidienele
...mai mult / läs mer

Adrian si Alina din România, cersesc, cinta pe strazi si culeg sticle si cutii in Göteborg. Le este ruşine pentru asta, dar spun ca nu au de ales.
De cat timp perechea de români locuieste in Göteborg, nu este clar. Ca şi cerşetori, sintem conştienţi că există o limită de trei luni pentru a sta fără un permis de şedere.
La fel de incertă este si informatia cu privire la cât de mult timp intenţionează să mai rămână in Göteborg :
- Atâta timp cât vremea este frumoasă, raspund cei doi. Când vine
...mai mult / läs mer
Cea de-a 16-a editie a Festivalului International de Poezie de pe insula suedeza Gotland se deschide pe 24 august, la sediul Institutului Cultural Roman de la Stockholm, in cadrul Salonului de poezie. Vor participa scriitorii romani Mircea Cartarescu si Ioana Nicolaie, poetul si traducatorul suedez de origine chineza Li Li, poetul, artistul si traducatorul Magnus William-Olsson, traducatoarea Inger Johansson, precum si editorul si traducatorul Jonas Ellerström, in calitate de moderator.
Mircea Cartarescu este binecunoscut cititorilor si presei literare din Suedia si este primit cu entuziasm la fiecare vizita in aceasta tara. In cadrul Salonului de poezie, Mircea Cartarescu va prezenta antologia de autor Ett lyckligt dag i mitt liv („O zi fericita
...mai mult / läs mer

Ma gandeam sa incerc sa descriu unele diferente de atitudine intre salariatii din Suedia si salariatii din Romania cu speranta ca va ajuta pe cei care isi gasesc de munca in Suedia.
Am fost salariat si a am avut salariati in ambele tari. Am trait si am fost activ in Suedia si cativa ani si in Romania si am observat unele diferente de mentalitate care, daca cel care vrea sa munceasca in Suedia le stie inainte sa vina aici, l-ar putea ajuta sa castige mai bine si sa fie tratat mai bine.
Ceea ce urmeaza sa scriu sunt parerile mele personale, formate din experienta acumulata in Suedia dar si in Romania.
...mai mult / läs mer

Buna ma numesc Ana si sunt de 6 luni in vasters.
Sunt casatorita de 3 ani cu un suedez.caut disperata de munca.am tren care face o ora pana in Stockholm deci nu_s probleme indiferent ca ce trebuie sa muncesc.am 41 de ani.curatenie sau bucatarie.
Inteleg foarte
...mai mult / läs mer
dr_dumi - Hej la toata lumea...
M-am stabilit in Stockhlm acum 11 ani aproape si caut astfel de site-ri de ceva vreme.
De acesta am dat intmplator si ma bucura faptul ca mai exista si altii ca mine :P
Ar fi interesant cum spunea Mishou sa ne intalnim mai multi si sa iesim
...mai mult / läs mer
Salutare la toti!
Ma numesc Mihai si am ajuns in Stockholm acum 3 saptamani si ceva. Ma intreb acelasi lucru ca si mira16
, numai ca in ce priveste alt oras: daca sunt romani in Stockholm care ar dori sa se intalneasca la o bere si povesti?
Ma gandesc ca sunt destui doar ca poate sunt mai timizi
sau reticenti cu strainii (romanii noi veniti)...nici nu ii condamn. Oricum, daca intereseaza pe cineva eu sunt dispun sa dezvalui mai
...mai mult / läs mer
Buna ziua!
Avocat Constantinescu Livia si asociatii din Baroul Bucuresti-Romania va facem cunoscut ca ,avem doua puncte de lucru - Birouri de Avocatura- pe care dorim sa le activam pana cel mai tarziu 30 martie 2009 - in Vaxjo si Stockholm,mijloace prin care dorim sa venim in sprijinul romanilor din Suedia care au nevoie de asistenta si consultanta juridica de specialitate,in exclusivitate pentru teritoriul Romaniei si respectiv numai in fata institutiilor si instantelor romanesti ( pensii de munca,divorturi,pensii alimentare,redobandirea cetateniei romane,revendicari si alte drepturi ce va sunt conferite de legile romane)etc.
Preasfinţitul Părinte Macarie Drăgoi, episcopul Europei de Nord, a participat în zilele de 18 şi 19 decembrie la serbările organizate la ambasadele României din Oslo şi Stockholm pentru copiii din comunităţile româneşti din Norvegia şi Suedia.
Cu acest prilej, copiii au cântat colinde şi au primit daruri. Episcopul Europei de Nord şi ambasadorii României în Norvegia şi Suedia, Cristian Istrate şi Victoria Popescu, au susţinut scurte alocuţiuni. Manifestări similare pentru copiii credincioşilor români se vor organiza şi în parohiile episcopiei pe durata sfintelor sărbători de iarnă, se mai precizează în comunicatul Episcopiei de Nord....Serbări pentru copiii români, la Oslo şi Stockholm
Numele meu este B. C. Ciprian. Am 23 de ani si trebuia sa fiu student la doua facultati anul acesta. De asemeni, trebuia sa am un echilibru fundamental social, financiar, familial si profesional asigurat. Anul acesta ar fi trebuit sa imi public cele doua lucrari la care lucrez de trei ani de zile, "Candide Metamorfoze" (roman autobiografic ilustrat in care sunt inserate si poezii personale) precum si "Avatarul Antropomorfic al Obnubilatiei"(lucrare psihanalitica in care identific mituri transcendente ce au reusit sa supravietuiasca timpului, disimulandu-se sub diferite forme in inconstientul si subconstientul uman, scrisa in maniera kernbachiana si eliadesca). Anul acesta a fost cel mai mizerabil estimp al vietii mele.
Cu ceva timp in urma, pe internet circula un anunt postat de un domn Angheluta Cezar, pe un numar impresionant de site-uri. Site-ul facea referire la o companie suedeza, una dintre cele mai mari din Scandinavia ce recruta forta de munca in conditii avantajoase, un muncitor mediu avand un salariu de 1500 euro, cazarea fiind asigurata de catre angajator. Daca un muncitor mediu reusea sa castige acesti bani, atunci eu care eram destul de experimentat cu munca industriala (Complex energetic, Societatea nationala a lignitului, Marsat S.A., Hidroelectrica S.A.) si inzestrat cu o vointa de fier, puteam lejer castiga suma de 2000 euro pe luna. Asta indeosebi in urma faptului ca dupa ce l-am contactat pe d-nul Angheluta, acesta imi spune ca daca stiu engleza si posed permis categoria B, atunci cu siguranta voi castiga acea suma......
... Dupa 13 ore de mers in continuu, ajung in final in nordul Suediei, in apropierea orasului Lycksele, respectiv Kattisavan Camping. Casute inguste si curate, rustice si un peisaj sublim al unui rau imens ce traversa campingul. Aveam sentimentul ca lucrurile se indreapta. Amarnic ma inselam. Lucrul urma sa inceapa intr-o saptamana. Acest lucru nu ma nelinistea. Voiam sa descopar minunatiile acelei lumi. Trimit vorba acasa pentru a mi se trimite bani, deoarece lucrul avea sa inceapa peste o saptamana, iar administratia companiei nu avea de gand sa ne plateasca un avans asa timpuriu dupa cum promisese Angheluta. Din bruma de bani pe care o primesc de acasa, incep sa imi cumpar dictionare si gramatica elementara a limbii suedeze. Voiam cu orice pret sa invat limba, pentru ca eram constient ca oportunitatile vor creste semnificativ odata ce am sa stiu sa vorbesc si sa scriu ortoepic si ortografic....articol complet aici
Documentatie :
Înregistrarea discutiei cu Angheluta in format wav.
Înregistrarea discutiei cu Karlsson Skog in format wav.
Cu un tiraj de 1500 de exemplare, ziarul bilunar Actualitatea Romaneasca este difuzat si distribuit GRATUIT si in Suedia.
Tlf. (+46) 76 2813553...
În îndepărtatul Stockholm, marţi a avut loc o ceremonie cu o semnificaţie deosebită pentru români: decernarea în premieră a trofeului Marin Sorescu. Cel care a avut onoarea deschiderii lanţului laureaţilor în acest an este scriitorul Steve Sem-Sandberg.
In seara zilei de 2 noiembrie, Fanfara Ciocarlia a sustinut la Stockholm un concert organizat, in colaborare, de catre Institutul Cultural Roman din Stockholm si Sodra Teatern - una dintre cele mai importante scene de world music din Suedia. Concertul de la Stockholm a facut parte dintr-un turneu mai amplu pe care taraful il sustine in aceasta perioada in tarile nordice.
Concertul a fost anuntat de cele doua mari cotidiene suedeze, Svenska Dagbladet si Dagens Nyheter, care in editiile din 1, respectiv 2 noiembrie, au publicat articole de aproape o pagina despre protagonisti.
Potrivit ICR Stockholm, cele 600 de bilete puse in vanzare pentru acest concert au fost epuizate cu o saptamana inainte, insa vineri seara scena Kagelbanan a Sodra Teatern a fost luata cu asalt de mult mai multi doritori. Astfel, la ora inceperii concertului, 22.00, in sala devenita neincapatoare se aflau aproximativ 800 de persoane.
Concertul Fanfara Ciocarlia a durat doua ore, timp in care publicul a dansat si i-a aclamat indelung pe instrumentistii romani. In ultima parte a concertului pe scena a urcat si cantareata Esma Redzepova (Macedonia), o personalitate indragita a muzicii balcanice.
sursa : Hotnews.ro
Vineri 2 noiembrie, Fanfara Ciocarlia va urca pe scena Kagelbanan, Sodra Teatern, din Stockholm pentru un concert extraordinar in cadrul Zeybek - Gypsy Balkan Live Club. Taraful va fi insotit pe scena de cantareata Esma Redzepova (Macedonia).
Sodra Teatern este una dintre cele mai importante scene de world music din Suedia si este recunoscuta pentru muzica traditionala de petrecere de excelenta calitate. Prezenta Fanfarei Ciocarlia aici in aceasta toamna se inscrie intr-un sir de concerte ce se desfasoara in tarile nordice in lunile octombrie si noiembrie.
Fanfara vine la Stockholm in formula de doisprezece cantareti. Membrii Fanfarei Ciocarlia, supranumiti "diavoli ai ritmului" sunt cunoscuti drept cei mai rapizi instrumentisti din lume. Taraful a cucerit lumea prin muzica exploziva inspirata din ritmurile fanfarelor militare turcesti, combinand cantece si dansuri traditionale romanesti, tiganesti, bulgaresti si macedonene, informeaza ICR.
Fanfara Ciocarlia a lansat de curand al cincilea album de succes, Queens & Kings, dedicat conducatorului grupului, Ioan Ivancea, decedat anul trecut.
Cazuri de cancer, in crestere in Suedia Mai mult de 800 de
locuitori ai partii nordice a Suediei ar putea avea cancer din cauza accidentului nuclear de la Cernobal, conform unui studiu realizat de oamenii de stiinta suedezi. Cifrele prezentate sunt mult mai mari decat era de asteptat, iar studiul a atras imediat critici din partea scepticilor. Pentru obtinerea acestor rezultate, au fost monitorizate nu mai putin de 1,1 milioane de oameni din zona care fusese expusa pericolului in momentul accidentului si atunci cand a avut loc propagarea. S-a constatat ca exista mai multe cazuri de imbolnaviri de cancer in zonele care au fost mai expuse materialului radioactiv imprastiat de vant. Se pare totusi ca nivelul de radiatii inregistrat in Suedia a fost prea scazut pentru a putea avea asemenea consecinte si este destul de devreme pentru a face asemenea aprecieri, intrucat efectele apar, de obicei, dupa 20-50 de ani.
de la "O romanca in Suedia : Oaki.suedia.se"
O ghicitoare de 29 de ani din Goteborg a reusit sa isi insele clientii cu 300.000 coroane suedeze,spunadu-le ca se afla in mare primejdie si ca poate sa ii apere de toate relele.
Cei doi suedezi cu pricina,au platit ghicitoarei intre 100.000 si 200.000 de coroane suedeze,dand dovada de o naivitate aparte.
Femeia a fost prinsa de politia din Goteborg si dupa cum este normal neaga orice acuzare.
01.11.2007 - 20.11.2007, Rumänska Kulturinstitutet, Skeppsbron 20, 111 30 Stockholm Download : Invitatie
de la www.ICR.ro :
Cu ocazia expoziţiei "Dada Est? Românii de la Cabaret Voltaire", deschisă la centrul de artă Färgfabriken din Stockholm, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează la sediul său sâmbătă, 20 octombrie, ora 12.00, o dezbatere despre poezia vizuală de la dadaişti şi până astăzi.
Cu această ocazie, scriitorul şi cercetătorul român Andrei Oişteanu va face un scurt istoric al poeziei vizuale, din perspectiva dadaismului românesc. Prelegerea se intitulează “Avangardiştii români şi poezia vizuală. De la tradiţie la inovaţie”.
Din Suedia vor participa Jörgen Gassilewski – scriitor, artist plastic şi critic de artă – şi Anna Hallberg – scriitor, critic literar şi co-autor, împreună cu Jörgen Gassilewski, al unor expoziţii de artă vizuală găzduite de prestigioase galerii din Stockholm. Cei doi vor dezbate influenţa mişcării dadaiste asupra poeziei vizuale de astăzi, rolul pe care îl joacă textul în arta vizuală şi locul poeziei vizuale în Suedia. Moderatorul discuţiei este Magnus Florin, scriitor şi critic literar.
Intrarea liberă. În suedeză şi engleză.

Suedia, declarata raiul imigrantilor**** - Cotidianul
...15.10.2007, Studiu: Suedia este cea mai primitoare tara pentru imigranti**** - Cotidianul
...Suedia, cea mai buna tara pentru emigrare**** - Business Standard
author : kocsis adrianDaca doriti sa ne lasati un mesaj audio sau un comentariu la acest articol, va rugam sa inregistrati aici...
Comentarii primite :

Daca doriti sa ne lasati un mesaj audio sau un comentariu la acest articol, va rugam sa inregistrati aici...
Comentarii primite :

Daca doriti sa ne lasati un mesaj audio sau un comentariu la acest articol, va rugam sa inregistrati aici...
Comentarii primite :
Expoziţia "Dada Est? Românii de la Cabaret Voltaire", care a putut fi văzută până acum la Zürich, Sibiu şi Praga, va fi deschisă sâmbătă la Färgfabriken, unul dintre cele mai importante centre de artă contemporană din Suedia, informează Institutul Cultural Român (ICR) din Stockholm.
Astfel, expoziţia va avea cel de-al patrulea vernisaj din turneul său european la centrul Färgfabriken din capitala suedeză.
Conceptul "Dada Est? Românii de la Cabaret Voltaire", propus de Adrian Notz de la Cabaret Voltaire din Zürich, a fost prelucrat de curatorii Daniel Carlsson Daboczy şi Sofia Palmgren de la Färgfabriken, cu sprijinul ICR Stockholm.
Proiectul iniţial a fost îmbogăţit cu lucrări ale artişilor suedezi legaţi de dadaism. Astfel, în expoziţie au fost incluse şi opere ale Gretei Knutson-Tzara, soţia lui Tristan Tzara, precum şi cel mai important film al lui Viking Eggeling, "Diagonalsymfonin: (Simfonia diagonală)". Totodată, vizitatorii vor putea vedea mai multe filme ale artistului suedez de origine română, Dorinel Marc.
Aceştia completează nucleul expoziţional iniţial format din lucrările artiştilor Mircea Cantor, Ştefan Constantinescu, Harun Farocki, Andrei Ujica, Ion Grigorescu, Sebastian Moldovan, Ciprian Mureşan, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Irina Botea, Mona Vatamanu, Florin Tudor şi Cristi Pogăcean.
Un rol important în elaborarea conceptului expoziţiei l-a jucat cartea istoricului de artă şi scriitorului suedez Tom Sandqvist, "Dada Est - Românii de la Cabaret Voltaire", publicată în 2006 la MIT Press. Acesta porneşte de la teoria că o mare parte din rădăcinile dadaimului se află în România şi că Marcel Iancu, Tristan Tzara, George Iancu s-au numărat printre actorii principali ai evenimentului de la Cabaret Voltaire din seara de 5 februarie 1916. Dovezi că aşa stau lucrurile pot fi găsite în arhiva DEA (Dada East Archive) aparţinând lui Tom Sanqvist, ce poate fi consultată în cadrul expoziţiei. Cu ocazia vernisajului va avea loc şi lansarea catalogului expoziţiei.
sursa : mediafax.ro
Azilant in Suedia, liderul MISA este judecat in Romania pentru o presupusa operatiune de prostitutie in Japonia.
Trafic de persoane, ura rasiala, ultraj contra bunelor moravuri, trecere ilegala a frontierei.
„Portretul” de mai sus - desi pare desprins din rechizitoriul intocmit de procurori pentru vreun conducator al unei organizatii teroriste ori pentru vreun cap al Mafiei - il schiteaza pe liderul Miscarii de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru.
Azilant in Suedia, acesta a fost trimis in judecata, in iunie, intr-un nou dosar, alaturi de alti 42 de adepti. In noul rechizitoriu, procurorii au introdus, la capetele de acuzare, si afacerea „Extaz”, in fapt, dupa descrierea anchetatorilor, o retea transfrontaliera de prostitutie de mare amploare.
Concret, cel supranumit „Guru” este acuzat ca s-ar fi folosit de influenta sa asupra numeroaselor adepte, determinandu-le sa practice diverse meserii, fara a fi platite.
Demonstratia este schitata pe marginea racolarii mai multor membre MISA, trimise sa munceasca drept dansatoare in localurile din Japonia. Intreaga operatiune isi trage numele de la societatea comerciala prin care Bivolaru isi directiona afacerile: SC Extaz SRL.
articol complet la : EVZ.ro
precum si la Antena 3 :
Nicolas Simion Group, Maria Răducanu, Mircea Tiberian şi Liviu Butoi vor concerta pe 26 şi 27 septembrie, la Jazzclub Fasching din Stockholm, în cadrul manifestării Zilele jazz-ului românesc în Suedia, informează Institutul Cultural Român ( ICR ).
După ce la Viena se desfăşoară în această perioadă primul Festival de jazz românesc, la Stockholm, ICR Suedia organizează Zilele jazz-ului românesc.
Manifestarea va debuta pe 26 septembrie, cu o prezentare a jazz-ului românesc şi a cărţii lui Virgil Mihaiu, "Jazz Connections în România", apărută în 2007 la Editura ICR.
Vor urma recitaluri susţinute de Nicolas Simion (saxofon) şi David Patrois (vibrafon), Maria Răducanu (voce), Chris Dahlgren (contrabas) şi Krister Jonsson (ghitara).
Seara se va încheia cu un concert susţinut de Mircea Tiberian (pian) cu Cristian Soleanu – saxofon, Horst Nonnenmacher – contrabas, Gunnar Geisse – ghitară. Invitatul special al evenimentului va fi saxofonistul Liviu Butoi.
Manifestarea va continua pe 27 septembrie, cu recitalurile: Mircea Tiberian (pian) - Liviu Butoi (saxofoane, flaut), Maria Răducanu (voce) - Chris Dahlgren (contrabas).
Zilele jazz-ului românesc la Stockholm se vor încheia cu un concert Nicolas Simion Group.
Jazzclub Fasching se deschide la orele 19.00.
Intrare: 80 kr; studenti: 40 kr
Rezervă sau cumpără bilete direct la www.fasching.se; rezervarea se poate face şi prin telefon la numărul 08-534 829 64.
Institutul Cultural Român din Stockholm organizează pe 11 septembrie o seară literară dedicată Gabrielei Melinescu cu ocazia împlinirii a 65 de ani. Nascută pe 16 august 1942 la Bucureşti, Gabriela Melinescu este eseistă, poetă, scriitoare şi traducătoare stabilită din 1975 în Suedia.
A plecat din România nu pentru a se îmbogăţi, ci pentru a-şi îndeplini visul de-a juca polo şi de-a avea o carieră. Avea doar 19 ani când a ajuns în Stockholm, Suedia. De atunci au trecut 10 ani. Acum, Claudiu Tonescu este unul dintre cei mai buni golgeteri ai clubului de nataţie suedez S.K.K. În ţara de baştină a mai poposit cu greu, anul trecut, dar pentru o cauză "nobilă", spune el: revederea iubitei. Sunt de doi ani împreună, iar de 5 luni, Ana-Maria este bucăţica lui de Românie în Suedia. A decis, la o vârstă fragedă, că trebuie să-şi ia viaţa în piept pentru un trai bun. La doar 4 ani a intrat în lumea nataţiei, iar la 6 ani a început să practice polo de performanţă. De-a lungul timpului, el a fost component al lotului naţional de juniori, declarat golgeter de nenumărate ori şi disputat de două cluburi de renume. "Am vrut însă mai mult profesionalism în acest sport. În ţară, cel puţin la acel moment, nu am găsit aşa ceva. Am plecat la Stockholm, cu ajutorul unchiului meu, stabilit deja acolo. Cei de la clubul S.K.K. m-au primit cu braţele deschise", povesteşte Claudiu.
Clubul s-a convins că are un as în mânecă, iar visurile poloistului au început încet, încet să-se materializeze. Acum are o situaţie financiară bună şi un renume pe meleagurile suedeze. După un deceniu printre străini, Claudiu Tonescu, în vârstă de 29 de ani, îşi continuă cariera în polo, lucrează la City Mall, locuieşte într-un apartament frumos şi de doi ani şi-a găsit perechea. Chiar dacă e la mai bine de 3.000 km distanţă, ironia sorţii a făcut ca el să-şi găsească jumătatea tot în România. Ana-Maria Novac s-a mutat de 5 luni în Stockholm, special pentru Claudiu, iar el spune că ea este "bucăţica lui de Românie".
"Ne cunoaştem de 22 de ani. Am fost colegi pe toată perioada şcolii iar acum 2 ani ne-am regăsit pe Net, pe un site prin care îţi poţi găsi colegii", spune Claudiu povestea lor de dragoste. "Am zis că nu mă mai întorc în România prea curând, şi în nici un caz nu mă gândeam la o relaţie cu cineva din ţară. Am venit în martie 2006 de curiozitate. Vorbisem cu Ana pe Net, am făcut schimb de poze. Arăta altfel decât băieţoiul din şcoala generală, dar totuşi era neschimbată. Rămăsese la fel de... nebună, că altfel nu pot să o descriu. Am venit, am văzut, m-am îndrăgostit, am revenit în Suedia, apoi din nou în România şi... uite aşa, de vreo 5 ori în doar un an. I-am bulversat pe toţi, mai ales pe părinţi", râde Claudiu.
La 30 de ani, Ana învaţă din nou să scrie şi să citească: "Există cursuri speciale de învăţare a limbii suedeze", spune Ana. Chiar dacă cei doi au tot ce le trebuie în ţara adoptivă, Claudiu şi Ana nu exclud posibilitatea de a se întoarce definitiv acasă, în România. Cândva. "Am plecat pentru Claudiu. Ştiam bine la ce mă înham, că va trebui să îmi dau demisia de la locul de muncă. Îmi este dor de România, mai ales de familie şi de prieteni", ne mărturiseşte Ana.
sursa : Click
O seara literara si o expozitie dedicate Gabrielei Melinescu cu ocazia implinirii a 65 de ani vor fi organizate pe 11 septembrie, la Stockholm, informeaza ICR Stockholm. Nascuta la 16 august 1942 la Bucuresti, Gabriela Melinescu este eseista, poeta, scriitoare si traducatoare, stabilita din 1975 in Suedia.
Concomitent cu aceasta masa rotunda, va avea loc si vernisajul expozitiei Inima care vede continand tablouri, ilustratii de carte, obiecte si desene semnate Gabriela Melinescu.Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Marilena de la P7, Lampa cu căciulă, Ryna şi Rumenye se numără printre cele 14 filme româneşti de lung şi scurtmetraj care vor fi proiectate în cadrul Zilelor filmului românesc din Suedia. La ediţia din acest an a manifestării, organizată de ICR Stockhlom la Cinematograful Zita, vor fi prezentate filmele din studenţie ale lui Cristian Mungiu, dar şi Occident.
În acelaşi timp, publicul suedez va vedea o retrospectivă asupra vieţii tinerilor dinaintea căderii comunismului şi va asista la discuţii despre cultura româno-evreiască.Invitaţii festivalului care are loc între 24 şi 26 august sunt: regizorul Radu Gabrea, actorul Cristian Văraru, actriţa Mădălina Ghiţescu şi criticul de film Adina Brădeanu.
- Când te-ai gândit prima oară că ai putea să ai o asemenea misiune cum este să conduci un institut cultural român peste graniţe?
- Nu mi-am pus niciodată problema să am o funcţie oficială în sistemul administrativ românesc, dar cultura românească am promovat-o constant de când am emigrat în Suedia, în 1982. De prin ’88-’89 am avut tot felul de iniţiative de acest gen, dar era o acţiune particulară, a mea şi fără nici un sprijin, cu excepţia Bibliotecii Regale Suedeze unde lucram. Aici am organizat câteva seri de cultură românească finanţate chiar din bugetul instituţiei.
Aşa a venit prima dată Mircea Cărtărescu în Suedia, când tocmai i se tipărise prima carte în limba suedeză. Când mi s-a propus acest post am acceptat conştient şi că pot aduce de la bun început un bagaj important de contacte culturale pe care îl alcătuisem în ani buni. Se poate spune că perioada mea de acomodare a fost de 23-24 de ani înainte de numire. Am atras de la început aici scriitori, traducători, lumea literară.
- Din câte am înţeles eu despre felul în care funcţionează piaţa culturală suedeză, literatura are cel mai mare impact şi, din fericire, aici aveţi şi cele mai multe contacte preexistente. Dar cum reuşiţi să acoperiţi celelalte zone culturale, există un interes pentru celelalte arte?
- Există un foarte mare interes acum faţă de filmul românesc şi am profitat de succesul enorm pe care îl are această artă pentru a-l impune aici, unde era total necunoscut. A fost de ajuns să prezentăm aici o selecţie de filme noi şi, dintr-o dată, parcă s-a produs o explozie, s-au scris pagini întregi de recenzii, interviuri cu autorii. Pot să spun că până acum mărcile culturale care au prins cel mai bine pe plan naţional suedez sunt Mircea Cărtărescu şi filmele din noul val. Cel puţin aşa e în Suedia. Am avut dezbateri, expoziţii despre Dadaism, despre absurdul românesc, o seară Nichita Stănescu - au avut mare succes, dar nu la nivelul înregistrat de aceste două „produse” de care v-am vorbit.
- Cât de mult ajută faptul că aţi ieşit cu evenimentele organizate în afara sediului institutului?
- Sigur, strategia noastră a fost de la bun început să organizăm totul în parteneriat cu instituţii culturale prestigioase suedeze şi să profităm de vadul cultural al anumitor locuri. Pentru seria de filme româneşti am colaborat cu Cinemateca suedeză, care a strâns un public cunoscător şi ziarişti specializaţi în film. Poate că noi n-am fi reuşit atât de bine cu un simplu comunicat de presă, în lipsa unor parteneri de marcă. Bineînţeles, pentru asta e nevoie ca şi ei să aibă încredere în noi. Este esenţial ca să te faci remarcat, iar noi am reuşit asta.
- Majoritatea institutelor culturale vorbesc despre dificultăţi de funcţionare, în funcţie şi de situarea lor. Care ar fi acelea specifice pentru Stockholm, dacă sunt?
- Dificultăţile birocratice nu sunt atât de mari încât să blocheze activitatea institutului, dar adesea sunt suficient de mari cât să ne întârzie anumite acţiuni şi să ne uzeze echipa. Ne ocupă mult timp, mai mult decât ar trebui, şi nu e uşor, am vrea să ne gândim numai la conţinut, dar asta este.
- Apropo de conţinut, e un moment bun pentru mai multe domenii ale culturii româneşti, pe care vă gândiţi acum să le faceţi cunoscute în Suedia?
- Eu sunt de mic copil îndrăgostit de teatru, am vrut să mă fac regizor. Aş vrea să promovez cât mai mult teatru românesc, din nefericire e foarte greu aici, fiindcă a închiria o sală costă enorm şi nici nu-ţi asigură sprijin logistic. Idealul e să lucrezi cu un teatru care să se implice. Suedezii sunt destul de refractari când e vorba de străini. Dar încă mai sper să reuşesc să organizez nişte turnee ale unor spectacole româneşti. Apoi, anul viitor România va avea un statut special la Târgul de carte de la Gotteborg. Vom avea un stand central, o serie de simpozioane, avem statut de invitat, iar asta va conta pentru literatura română fiindcă acesta este cel mai important târg de carte din Scandinavia. Avem mult de lucru în mai multe direcţii.
sursa : Gandul.info
Domnule client,
Pentru ca ne-ai fost alaturi mereu si ai avut incredere in noi, acum e momentul sa ne recompensam, invitandu-te pe data de 9 septembrie a.c., la Nydalateater , Malmö, ora 17.00, la piesa de teatru pe textul '' Cercul de persoane 3:1'', realizata de dramaturgul Lars Noren, pusa in scena si regizata de suedezul de origine romana Zoltan Schapira.
Spectacolul face parte dintr-un proiect de colaborare mai amplu intre Teatrul Clasic ''Ioan Slavici'' din Arad si Regionteatren Kronoberg Blekinge din Vaxjo(Suedia), parteneriat ce se va derula pe parcursul a 3 ani si cu sprijinul Ambasadei Suediei la Bucuresti.
In distributie pe Carmen Vlaga, Marius Turdean, Calin Stanciu, Ovidiu Ghinita, Liliana Balica, Zoltan Lovas, Mariana Tofan Arcereanu, Bogdan Costea, Ioan Costea, Adriana Ghinita, Marian Parfeni, Oltea Blaga, Angela Petrean si Carmen Butariu. Spectacolul se va derula in limba romana cu traducere in limba suedeza si este sponsorizat de SC ATLASSIB SRL Sibiu.
Va asteptam...

Ultima premiera a actualei stagiuni la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ din Arad prilejuieste spectatorilor intalnirea cu Lars Noren, cel mai important dramaturg suedez contemporan, directorul Teatrului National din Stockholm.
Ediţia 2007 a Zilelor filmului românesc la Stockholm se va organiza între 24 şi 26 august şi va cuprinde proiecţii ale unor regizori precum Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean, Ruxandra Zenide şi Radu Gabrea.23.08.2007 - 28.08.2007, Biograf Sture, Birger Jarlsgatan 41a 2tr, Stockholm
În paralel cu ZILELE FILMULUI ROMÂNESC de la cinematograful Zita, Institutul Cultural Român şi Cinemateca din Stockholm prezintă trei filme româneşti: „Reconstituirea” (1968) şi „Balanţa” (1992) de Lucian Pintilie şi „Pădurea spânzuraţilor” (1964) de Liviu Ciulei.
Pentru bilete gratuite la vizionări trimiteţi un mail la info@rkis.se sau sunaţi la numărul 08-20 76 00 până cel târziu pe data de 22 august. Biletele se ridică la casă în ziua vizionării. Numărul de locuri este limitat. Biletele se acordă în ordinea confirmării.
Program
Reconstituirea
(România, 1968, 106’)
Regia: Lucian Pintilie
În rolurile principale: George Constantin, Emil Bota, George Mihăiţă
Subtitrare in limba engleză
23 august ora 14.30
25 august ora 14.30
Dupa o beţie serioasă şi o bătaie într-un bar, doi tineri sunt la un pas de închisoare. Fiindcă nici unul nu mai avusese probleme cu legea, sunt iertaţi, cu condiţia de a filma o "reconstituire", care să serveasca ca exemplu. Drama a fost interzisă de Ceauşescu la scurt timp după premieră.
Balanţa
(România/Franţa, 1992, 105’)
Regia: Lucian Pintilie
În rolurile principale: Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc
Subtitrare în limba engleză
24 august ora 14.30
27 august ora 16.30
O tânără profesoară realizează că tatăl ei a fost general de Securitate şi porneşte într-o călătorie haotică, purtând cenuşa acestuia într-un borcan de Nescafé.
Pădurea spânzuraţilor (România, 1964, 115’)
Regia: Liviu Ciulei
În rolurile principale: Victor Rebengiuc, Anna Széles, Liviu Ciulei
Subtitrare în limba engleză
26 august ora 14.30
28 august ora 14.30
Liviu Ciulei a primit premiul pentru regie la Cannes pentru ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu. Filmul se axează pe drama unui ofiţer român din armata austro-ungară în timpul primului război mondial, nevoit sa lupte împotriva compatrioţilor săi din Transilvania.
T:
E: info@rkis.se; W: www.rkis.se
Adresă: Skeppsbron 20, 111 30 Stockholm
Adresă poştală: Box 2336, 103 18 Stockholm
sursa : INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN STOCKHOLM

Ansamblul de muzica traditionala romaneasca Trio Transilvan va putea fi ascultat pe 22 si 24 august la Norrkoping si Visby, in Suedia.
Trio Transilvan este un grup instrumental infiintat in anul 2005 (Ovidiu Bartes - vioara, Ionut Istrate - vioara, Tudor Cauacean - vioara, Zenu Zanc - braci, Istvan Peterfi - contrabas). Ansamblul are un repertoriu foarte variat, de la doine la melodii de joc, de la ritmuri aksak la piese de virtuozitate.
Prin repertoriul sau, Trio Transilvan incearca sa scoata la lumina adevaratul folclor traditional instrumental si vechile maniere de interpretare din zonele rurale. Pentru o redare cat mai fidela a folclorului din anumite zone, grupul apeleaza la instrumente specifice acestora (vioara cu goarna sau instrumente ritmice locale). Trio Transilvan a sustinut numeroase spectacole in tara si in strainatate.
Concertele sunt organizate de ICR Stockholm, in colaborare cu organizatiile muzicale Annan Musik Norrkoping si Kulturforeningen Roxy, precum si cu Muzeul de Arta al orasului Norrkoping.
sursa : Hotnews.ro

SUEDIA. Biroul suedez pentru Imigratie si Crucea Rosie au criticat noile amendamente aduse legislatiei din domeniul imigratiei care ingreuneaza eforturile refugiatilor de a-si reintregi familia, relateaza cotidianul "The Local".
Imigrantii care corespundeau criteriilor de acordare a statului de refugiat de catre guvernul suedez puteau sa isi aduca familiile in noua tara de resedinta, dar noile amendamente au abrogat aceasta prevedere, potrivit postului national de radio. In conformitate cu noile modificari, familiile persoanelor care au primit statut de refugiat trebuie sa depuna separat cerere de viza.
sursa : EVZ.ro

In primul rand e universal cunoscut ca romanilor le place sa fie mintiti,alintati,sa l_i se spuna ceea ce vor sa auda.Dar alta e realitatea si altele legendele.
ICR Stockholm, organizaţia muzicală Annan Musik Norrköping şi Muzeul de Artă al oraşului Norrköping organizează pe 22 august, ora 19.00, un concert de folclor tradiţional românesc din Transilvania susţinut de ansamblul Trio Transilvan.
Trio Transilvan este un grup instrumental înfiinţat în anul 2005 (Ovidiu Bartes – vioara, Ionut Istrate – vioara, Tudor Cauacean – vioara, Zenu Zanc – braci, Istvan Peterfi – contrabas, Sergiu Cebotarii – instrumente aerofone). Grupul are un repertoriu foarte variat, de la doine la melodii de joc, de la ritmuri aksak la piese de virtuozitate.
Trio Transilvan nu caută “spectacularul”, ci încearcă să scoată la lumină adevăratul folclor tradiţional instrumental şi vechile maniere de interpretare din zonele rurale. Pentru o redare cât mai fidelă a folclorului din anumite zone, grupul apelează la instrumente specifice acestora (vioara cu goarnă sau instrumente ritmice locale). Trio Transilvan a susţinut numeroase spectacole în ţară şi în străinătate.
Concertul este inclus în seria Vară culturală în Parcul Statuilor, organizat anual de Muzeul de Artă al oraşului Norrköping, Biroul de cultură şi turism si organizaţia muzicală Annan Musik Norrköping.
sursa : ICR.ro
Prezenta romaneasca la Stockholm Pride 30 iulie - 5 august 2007


„Mulţumesc pentru ziua asta minunată/Thanks for a Wonderful, Ordinary Day" este cea cea mai amplă expoziţie de până acum a lui Ştefan Constantinescu. Născut în Bucureşti şi stabilit în Suedia în 1993, unde a absolvit Academia regală de Artă din Stockholm, în 1997, Constantinescu este un artist preocupat în primul rând de istoria recentă. La expoziţia care va fi deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Casa Poporului, intrarea în 13 septembrie), până pe 2 septembrie, sunt expuse cele mai reprezentative lucrări ale artistului.
"Cântecul Agnethei Fältskog, «Thanks for a Wonderful, Ordinary Day» (1968), serveşte drept coloană sonoră a documentarului «El Pasaje» (2005), film a cărui vizionare mi-a prilejuit prima întâlnire şi discuţie cu artistul, ce au determinat mai apoi interesul faţă de acest proiect curatorial”, spune Oana Tănase, cea care s-a ocupat de expoziţia de la Bucureşti. Filmul este povestea a trei chilieni care au fost forţaţi să-şi părăsească ţara după lovitura de stat a lui Pinochet din 1973. Cei trei au ajuns să trăiască în România condusă de Ceauşescu, iar apoi doi dintre ei au plecat în Suedia. Un alt proiect celebru al lui Constantinescu, care poate fi văzut la MNAC, este filmul „Dacia”. Pornind de la simbolul maşinii comuniste, filmul este o privire mai mult sau mai puţin autobiografică asupra perioadei 1968-2000.
Constantinescu stă de vorbă cu foştii săi vecini din cartierul Colentina, cu care şi face un fel de descriere a regimului comunist şi a consecinţelor în viaţa de zi cu zi a românilor de azi. În expoziţia de la Bucureşti, vizitatorii sunt invitaţi să îşi construiască propria Dacie. Macheta unei astfel de maşini stă la dispoziţia vizitatorilor, care îşi pot decupa dintr-un carton un exponat pe care să îl ia acasă. Precupat de istorie, Constantinescu a colaborat cu Cristi Puiu, cu scriitorul şi curatorul suedez Tom Sandqvist şi cu graficiana Arina Stoenescu pentru editarea unei cărţi despre deţinuţii politici ai României dintre 1945 şi 1965.
Volumul „Arhiva Durerii” şi înregistrările video ale foştilor deţinuţi sunt şi ele prezente în expunerea de la MNAC. Tot aici sunt expuse şi câteva lucrări foto ale artistului, una dintre ele fiind de fapt o ilustrare a jurnalului ţinut de artist în perioada în care locuia într-o suburbie a capitalei Suediei.
sursa : gandul.info
Stimata Doamna,
Stimate Domn,
Ne face o deosebita placere sa va aducem la cunostinta faptul ca Reuniunea anuala Usi deschise, inimi deschise, organizata de Ambasada Romaniei la Stockholm, la care sunt invitati sa participe cetatenii suedezi de origine romana si cetatenii romani cu resedinta in Suedia, va avea loc anul acesta in data de 10 mai, ora 17.00, la sediul Ambasadei. Intrunirea se va desfasura sub semnul marcarii Zilei Europei de catre Romania, pentru prima data in calitate de membru UE.
Reuniunea avand un caracter deschis, precizam ca nu vor fi transmise invitatii scrise, prin posta, insa va adresam rugamintea de a ne informa, pana in data de 28 aprilie, daca veti fi prezent/a la reuniune, pentru a putea estima numarul de oaspeti.
Va asteptam cu placere.
Victoria Popescu
Ambasadorul Romaniei in Regatul Suediei
Pentru relatii suplimentare:
Ruxandra Lupan
Third Secretary
Embassy of Romania in Stockholm
Switchboard: 0046-8-108603/ext.109
Mobile: 0739-443405
Fax: 0046-8-102852
În România de astăzi există aşezări umane care nu figurează pe hartă, unde nu există un medic, unde nu există biserică sau preot, nici şcoală, nici magazin. Într-unele nu există nici electricitate. Dar aici locuiesc oameni! Unii dintre ei, mai în vârstă, nu au mai ieşit din cătunul lor de 30 de ani. Drumuri nu există, doar poteci. Uneori, nici ele nu mai există, pentru că vin avalanşele una după alta într-o singură zi sau într-o singură noapte şi le acoperă. Aici, unii copii trebuie să meargă pe jos, prin pădure, prin zăpadă, mai mult de o oră pentru a ajunge la şcoală. Unii oameni sunt nevoiţi să îşi care morţii pe targă ore întregi până la cimitir, pentru că nu li s-au dat aprobările necesare pentru a-şi construi unul mai aproape.
Una dintre aceste comunităţi a construit, cu propriile mâini şi fonduri, o biserică; însă preotul nu ajunge acolo decât de trei ori pe an, pentru că e prea departe şi prea dificil. Aşa că oamenii se duc singuri, duminica, îşi descuie biserica, îşi fac rugăciunile şi apoi pleacă. Unii nu s-au urcat niciodată în tren, dar au vorbit liber cu preşedintele României prin intermediul camerelor de luat vederi ale TVR. Şi toţi şi-au deschis larg uşile caselor şi mai ales sufletul în faţa echipei TVR.
Cele de mai sus sunt doar câteva exemple despre viaţa pe care o duc aceşti oameni la care nu a mai ajuns nimeni până acum, în unele cazuri nici măcar primarul! TVR a aflat de existenţa lor şi, la aniversarea a 50 de ani, a mers să îi cunoască pe cei care sunt legaţi de restul lumii doar prin programele Televiziunii Române.
Acest proiect, semnat de Dite Dinesz, a devenit seria de 12 documentare „Izolaţi în România. TVR, singurul prieten”, care a fost difuzată la sfârşitul anului 2006 pe canalul TVR 1 al televiziunii publice din România. Emisia a făcut parte din proiectul TVR 50, prin care Televiziunea Română a aniversat 50 de ani.
Reporterul Dite Dinesz şi cameramanul Marius Danci au urcat 12 poteci de munte, în fiecare lună, un an întreg. „Pe zi sau noapte, am întâlnit avalanşe sau arşiţă, am ajuns obosiţi în 12 cătune neştiute, pe care nu le găseşti pe nicio hartă. O potecă de 2-3 ore de mers pe jos şi treceam dincolo, în altă lume”, povesteşte Dite Dinesz, autoarea proiectului. „Acum, după un an de umblat pe urmele lor, îi invidiez. Stau în căsuţele lor mici, iar pe masă e doar brânza făcută de ei. Sau nimic. Şi o singură carte - Biblia. Îmi lipsesc. Pentru că acolo, sus, am găsit ce pierdusem. Ce nu găsesc jos, deşi am magazine, drum, medic, şcoală, biserică”, continuă ea.
Povestea şi frumuseţea „izolaţilor” au ajuns la Paris, la Săptămâna Filmului Românesc, şi acum la Copenhaga! Un film care dezvăluie o altă lume.
Dite Dinesz:
„Există o Românie de care nu ştim nimic. Pe care nu a luat-o nimeni în calcul. Şi unde UE va ajunge prea târziu, când ei nu vor mai fi acolo, sus. Şi poate e mai bine aşa. Rămâne încă lumea lor, care seamănă mult cu începuturile lumii. De aceea şi ei, oamenii mei izolaţi, sunt liniştiţi, curaţi, simpli, chiar dacă nu îi ocolesc necazurile. Nu trebuie pierdută lumea aceasta. Nu i-aş îndemna să coboare unde suntem noi. Le-aş găsi soluţii să rămână acolo, sus, cu un magazin, un medic şi o şcoală. Pentru că acolo timpul e altul.”
„M-a schimbat seria aceasta de Izolaţi în România. Nu am crezut că va fi atât de greu la început, nici că va fi atât de frumos. Nu drumul prin pădure, nu serile în munţi, ci pofta cu care ei, oamenii izolaţi, mi-au spus vieţile lor. Bucuria cu care m-au primit în casă. Am rămas, de la ei, cu un dor de viaţă simplă şi tihnită…”
Denumire: „Izolaţi în România”
Durată: 60 de minute
Subtitrare: limba engleză
Producător şi regizor: Dite Dinesz
Imagine: Marius Danci
Montaj: Constantin Buţă
O producţie: TVR Timişoara
Medicul roman Mircea Romanitan a ajuns cercetator la Institutul Karolinska, ce acorda anual Premiile Nobel pentru Medicina.
Institutul Karolinska din Suedia este una dintre cele mai mari institutii de cercetare din Europa, iar medicul Mircea Corneliu Romanitan a petrecut deja doi ani acolo. "Marea speranta din Est", cum ii spun suedezii, a reusit sa puna la punct teorii despre dezvoltarea tumorilor, care i-au uimit pe cercetatorii din Vest si pentru care a obtinut premii importante.
Acum s-a intors la Bucuresti pentru a-si sustine teza de doctorat, insa de anul viitor isi va continua studiile in Suedia. Chiar daca i s-a oferit sansa de a ramane la institutul suedez, medicul spune ca se va intoarce in Romania, pentru a pune la punct proiecte si a obtine finantari pentru ele.
EVZ: Ati studiat aproape doi ani la una dintre cele mai prestigioase universitati de medicina din lume. Cum a fost exeperienta de acolo?
Mircea Corneliu Romanitan: M-a impresionat faptul ca au o baza de cercetare uriasa, sistemul lor este extrem de bine organizat, iar modul in care se formeaza studentii este demn de luat in seama.
Acolo, oamenii sunt incurajati sa se dezvolte si au tot ce le trebuie la dispozitie pentru a face asta: cartile cele mai noi, aparatura cea mai buna. Un manual din 1996, de exemplu, este considerat vechi.
Orice subiect se preda intr-un singur capitol, iar la cursuri sunt adusi cei mai buni specialisti din lume intr-un anumit domeniu. Am lucrat, de exemplu, cu Rolf Kiessling, cel care a descoperit celulele NK (celule foarte importante ale sistemului imunitar: "natural killer"). Atmosfera este, de asemenea, foarte placuta. Nu ai voie sa ridici tonul la cineva, iar daca nu esti o persoana placuta, te dau afara.
Ati primit o noua oferta din partea Institutului Karolinska. Veti ramane definitiv acolo?
Este important pentru mine sa mai fac un doctorat acolo, fiind vorba despre o universitate de top, dar, in final, ma voi intoarce in Romania. Si aici incep sa se schimbe lucrurile in bine. Trebuie sa punem la punct proiecte, sa aplicam si sa cerem bani pentru ele. Doctoratul facut acolo are insa o alta prestanta si te recomanda oriunde in lume.
La ce studii de cercetare ati participat?
.....
tot interviul la EVZ.ro
interesante si comentariile :
sâmbătă 10 feb ora 13.00, Vallentunasalen
Vizionarea filmului Căluşul – Dans pentru vii şi morţi, urmată de o prelegere susţinută de Owe Ronström, profesor de etnologie la Gotlands Högskola.
Intrare: 40 sek
Expoziţia Măşti – solstiţiul de iarnă în România şi Suedia arată cum erau tălmăcite întrebările despre viaţă şi moarte în vechile comunităţi rurale din România şi Suedia. Punctul central al expoziţiei este tradiţia măştilor de Crăciun şi Anul Nou, când grupuri de oameni mascaţi ieşeau pe uliţe, într-un ritual care, pe de-o parte, evoca încleştarea dintre viaţă şi moarte, iar pe de altă parte simboliza despărţirea de anul care tocmai se încheiase. În colaborare cu Departamentul Cultură al oraşului Vallentuna, Muzeul Ţăranului Român şi Upplandsmuseet
Transport:
Roslagsbanan de la Tekniska högskolan sau autobuzul 610 de la Danderyds sjukhus până la staţia Vallentuna Centrum.
În perioada 1-4 februarie 2007, Festivalul de film de la Göteborg va prezenta trei filme româneşti: „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” de Cătălin Mitulescu şi „Hârtia va fi albastră” de Radu Muntean la secţiunea Darkest of Times, şi „Ryna” de Ruxandra Zenide la secţiunea World Wide. Proiecţiile vor fi urmate de discuţii cu publicul, la care vor participa, la invitaţia Institutului Cultural Român din Stockholm, producătorul Daniel Mitulescu şi scenaristul Bogdan Mustaţă.
Programul proiecţiilor filmelor româneşti este următorul:
Ryna
1 februarie, ora 12.30, 2 februarie, ora 15.00, 3 februarie, ora 19.30
Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii
2 februarie, ora 17.30, 3 februarie, ora 12.30
Hârtia va fi albastră
2 februarie, ora 19.30, 3 februarie, ora 15.00, 4 februarie, ora 20.00
Festivalul de film de la Göteborg (26 ianuarie-5 februarie 2007) se află la cea de-a 30:a ediţie şi este cel mai mare festival de film din Scandinavia, prezentând anual 450 filme din 60 de ţări, pentru un public de 115 000 spectatori.
Pentru informaţii legate de preţul biletelor, vezi http://www.filmfestival.org/filmfestival/
Scenariul filmului Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii poate fi descărcat gratuit de pe pagina Editurii LiterNet.
click pentru video :
![]()
Europenii se bat pe medicii şi asistentele din România
De la o săptămână la alta, în unităţile sanitare din România îşi depun demisia zeci de cadre medicale, tentate de ofertele de angajare lansate de suedezi disperaţi că au spitalele goale....
În Suedia, un medic psihiatru de origine română a convins clinica din Stockholm la care lucrează, să angajeze alţi zece medici români, dornici să trateze suedezii dependenţi de alcool şi droguri. ...
articol complet la ProTV.ro

Vă aducem la cunoştinţă că, din motive organizatorice, anul acesta Reuniunea cu studenţii, doctoranzii români din Suedia şi cadrele universitare de origine română va avea loc în ziua de MARŢI, 12 DECEMBRIE, ORA 17.00.
Reuniunea de Crăciun dedicată copiilor români sau de origine română şi părinţilor lor va avea loc conform programării tradiţionale, în a treia zi de joi a lunii decembrie - JOI, 21 DECEMBRIE, ORA 18.00.
Vă aşteptăm!
Östermalmsgatan 36,
10041 Stockholm
Telefon: (08) 108603
Fax: (08) 102852
E-mail: info@romanianembassy.se
Localizare pe harta
SweRom este o asociaţie non-profit în cadrul Universităţii Stockholm. În prezent ne străduim să extindem activitatea noastră la nivelul altor universităţi din Suedia şi România.
SweRom nu este o asociaţie românească, şi nici una suedeză ci, aşa cum numele o spune, o colaborare româno-suedeză. Acesta înseamnă că unul dintre scopurile de bază ale SweRom este facilitarea contactelor între români şi sudezi pentru o mai bună integrare în comunitatea internaţională (socială, culturală şi economică) de astăzi.
Un aspect important este, bineînţeles, îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere reciprocă între cele două ţări şi încurajarea întreprinzătorilor pentru a demara afaceri dintr-o ţară în alta. Având în vedere realităţile economice din prezent, se doreşte în primul rând atragerea întreprinzătorilor suedezi în România.
The Romanian community in Sweden is estimated to be of about 15,000 persons. According to Swedish official statistics for 2001, on December 31, 1999 there were 11,839 Romanians in Sweden, out of which 8,652 Swedish citizens, 2,940 Romanian permanent residents in Sweden and 247 Romanian children born in Sweden. The Romanian-speaking communities follow the general pattern of the spreading of the population, being denser in the southern part of the country, but Romanian families live also in the far North.
a) Organisations
There are, currently, 4 Romanian organizations (föreningen) - one in Stockholm, one in Skärholmen (Stockholm), one in Malmö and one in Sölvesborg. Other sub-groups are part of international organisations (in Västerås and Hedemora) or religious parishes (in Stockholm, Malmö and Göteborg). Following are the main contact points:
Stockholm
- Asociatia seniorilor români "Clubul Doina"
President: Silvia LUCA
Gröndalsvägen 186, 1 tr, 117 69 Stockholm
Tel: +46-8-645.65.61
· Svensk-Rumänsk Kulturförening “Broderskap” (Asociatia culturala româno-suedeza "Fratia")
President: Elena BORCA
Bredängsvägen 260, 127 02 Skärholmen
Tel: +46-8-531.80.744
Malmö
· Rumänsk förening “Carpati” (Asociatia Româna "Carpati")
President: Cecilia GHIBU
Norra Skolgatan 8A, 211 52 Malmö
Tel: +46-40-85.939
Sölvesborg
· Rumänsk förening “AROS” (Asociatia română "AROS")
President: Marin MOLNAR
Norra Bryggerigatan 1, 294 34 Sölvesborg
b) Parishes
· The Eastern Orthodox Parish of the Romanian Patriarchy in Stockholm - Mateus Kyrka
Priest: Toader DOROFTEI
Blickavägen 29, 146 50 Gullinge
Tel: +46-8-607.44.20
· The Eastern Orthodox Parish of the Romanian Patriarchy in Göteborg
Priest: Culai ENACHE
Erik Dahlbergsgatan 12, 411 20 Göteborg
Tel: +46-31-13.59.84
· The Eastern Orthodox Parish of the Romanian Patriarchy in Malmö
Priest: Mihai RADU
Sagoliden 20, 216 19 Malmö
· The Eastern Orthodox Parish of the Constantinople Patriarchy in Bredäng (Skärholmen)
Priest: Gheorghe BORCA
Bredängsvägen 260, 127 02 Skärholmen
Tel: +46-8-531.80.744
c) Magasines
- "Foaia Româneasca/Rumänska Bladet"
Responsible editor: Anna BORCA
Bredängsvägen 260, 127 02 Skärholmen
Tel: +46-8-531.80.744
- "Curierul Romanesc/Rumänska Kuriren"
Responsible editor: Silvia CONSTANTINESCU
Altvägen 99, 142 42 Skogås
Tel/fax: +46-8-771 57 36
www.curierulromanesc.org