„Mărcile culturale româneşti care au prins cel mai bine în Suedia sunt Mircea Cărtărescu şi filmele din noul val”

1
295

– Când te-ai gândit prima oară că ai putea să ai o asemenea misiune cum este să conduci un institut cultural român peste graniţe?

– Nu mi-am pus niciodată problema să am o funcţie oficială în sistemul administrativ românesc, dar cultura românească am promovat-o constant de când am emigrat în Suedia, în 1982. De prin ’88-’89 am avut tot felul de iniţiative de acest gen, dar era o acţiune particulară, a mea şi fără nici un sprijin, cu excepţia Bibliotecii Regale Suedeze unde lucram. Aici am organizat câteva seri de cultură românească finanţate chiar din bugetul instituţiei.

Aşa a venit prima dată Mircea Cărtărescu în Suedia, când tocmai i se tipărise prima carte în limba suedeză. Când mi s-a propus acest post am acceptat conştient şi că pot aduce de la bun început un bagaj important de contacte culturale pe care îl alcătuisem în ani buni. Se poate spune că perioada mea de acomodare a fost de 23-24 de ani înainte de numire. Am atras de la început aici scriitori, traducători, lumea literară.

– Din câte am înţeles eu despre felul în care funcţionează piaţa culturală suedeză, literatura are cel mai mare impact şi, din fericire, aici aveţi şi cele mai multe contacte preexistente. Dar cum reuşiţi să acoperiţi celelalte zone culturale, există un interes pentru celelalte arte?

– Există un foarte mare interes acum faţă de filmul românesc şi am profitat de succesul enorm pe care îl are această artă pentru a-l impune aici, unde era total necunoscut. A fost de ajuns să prezentăm aici o selecţie de filme noi şi, dintr-o dată, parcă s-a produs o explozie, s-au scris pagini întregi de recenzii, interviuri cu autorii.  Pot să spun că până acum mărcile culturale care au prins cel mai bine pe plan naţional suedez sunt Mircea Cărtărescu şi filmele din noul val. Cel puţin aşa e în Suedia. Am avut dezbateri, expoziţii despre Dadaism, despre absurdul românesc, o seară Nichita Stănescu – au avut mare succes, dar nu la nivelul înregistrat de aceste două „produse” de care v-am vorbit.

– Cât de mult ajută faptul că aţi ieşit cu evenimentele organizate în afara sediului institutului?

– Sigur, strategia noastră a fost de la bun început să organizăm totul în parteneriat cu instituţii culturale prestigioase suedeze şi să profităm de vadul cultural al anumitor locuri. Pentru seria de filme româneşti am colaborat cu Cinemateca suedeză, care a strâns un public cunoscător şi ziarişti specializaţi în film. Poate că noi n-am fi reuşit atât de bine cu un simplu comunicat de presă, în lipsa unor parteneri de marcă. Bineînţeles, pentru asta e nevoie ca şi ei să aibă încredere în noi. Este esenţial ca să te faci remarcat, iar noi am reuşit asta.

– Majoritatea institutelor culturale vorbesc despre dificultăţi de funcţionare, în funcţie şi de situarea lor. Care ar fi acelea specifice pentru Stockholm, dacă sunt?

– Dificultăţile birocratice nu sunt atât de mari încât să blocheze activitatea institutului, dar adesea sunt suficient de mari cât să ne întârzie anumite acţiuni şi să ne uzeze echipa. Ne ocupă mult timp, mai mult decât ar trebui, şi nu e uşor, am vrea să ne gândim numai la conţinut, dar asta este.

– Apropo de conţinut, e un moment bun pentru mai multe domenii ale culturii româneşti, pe care vă gândiţi acum să le faceţi cunoscute în Suedia?

– Eu sunt de mic copil îndrăgostit de teatru, am vrut să mă fac regizor. Aş vrea să promovez cât mai mult teatru românesc, din nefericire e foarte greu aici, fiindcă a închiria o sală costă enorm şi nici nu-ţi asigură sprijin logistic. Idealul e să lucrezi cu un teatru care să se implice. Suedezii sunt destul de refractari când e vorba de străini. Dar încă mai sper să reuşesc să organizez nişte turnee ale unor spectacole româneşti. Apoi, anul viitor România va avea un statut special la Târgul de carte de la Gotteborg. Vom avea un stand central, o serie de simpozioane, avem statut de invitat, iar asta va conta pentru literatura română fiindcă acesta este cel mai important târg de carte din Scandinavia. Avem mult de lucru în mai multe direcţii.

sursa : Gandul.info

1 COMENTARIU

  1. Articol vechi,am intrat acum aici pe siteul asta.Cine e cel intrebat? Un pict de respect nu strica? Sau deranjeaza Cartarescu,e, asa ca si cel intervievat ceva neansemnat.

Lasă un răspuns