O răcire a relaţiilor dintre Suedia şi România ca urmare a deciziei CSAT este totuşi improbabilă

0
270

Concernul suedez Saab – care se numără printre cele mai mari companii aeronautice şi de apărare din Europa -, a tot încercat pe parcursul ultimilor ani să trezească interesul responsabililor români cu privire la avioanele sale de luptă Gripen. Cum guvernul de la Stockholm dispune de o agenţie specială pentru tranzacţii militare, reprezentanţii acesteia au avut grijă să remită României o ofertă Saab cât mai detaliată. În cadrul unui briefing al Ambasadei Suediei din data de 15 aprilie, misiunea diplomatică a confirmat existenţa unei oferte clare a guvernului Suediei şi a companiei Saab făcută autoritaţilor române: 24 de avioane Gripen la preţul de un miliard de euro, plata urmând să fie efectuată eşalonat, în decurs de 15 ani. În plus, România ar fi beneficiat de o perioadă de graţie în primii doi ani de la semnarea contractului.

Cât priveşte clauza de compensare economică, prin care furnizorul de armament se obligă, în conformitate cu legislaţia română, la investiţii în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului, Suedia s-ar fi angajat să investească în uzina de avioane de la Craiova, în domeniul energiei regenerabile şi în alte sectoare inovatoare – domenii în care România va trebui să corespundă curând cerinţelor UE. Pe scurt, suedezii s-au declarat dispuşi la investiţii cu o valoare cumulată de un miliard de euro. Având în vedere că avioanele Gripen sunt noi şi desfăşurabile inclusiv în condiţiile unui teren de luptă dificil – precum Afganistan – graţie costurilor reduse de mentenanţă şi a capacităţii lor de decolare şi aterizare pe piste rudimentare, se poate concluziona că cel puţin în termeni de preţ nu există, la ora actuală, deosebiri între cele două oferte. Ca atare, în acest caz se impunea, fără doar şi poate, o licitaţie deschisă – pentru a putea evalua cât mai bine atât avantajele fiecăruia dintre cele două avioane de luptă, cât şi ale ofertei pe ansamblu.

O răcire a relaţiilor dintre Suedia şi România ca urmare a deciziei CSAT este totuşi improbabilă. Iar dacă ar fi să survină, nu va putea fi decât una temporară. Dar România are de tras învăţăminte de pe urma acestui episod – deciziile privind tranzacţii militare majore trebuie luate în baza unui set de reguli explicite şi transparente. CSAT rămâne pentru români şi străini laolaltă o instituţie cabalistică, totalmente învăluită în mister, care nu oferă informaţii nici despre activitatea sa cotidiană, nici despre criteriile în baza cărora îşi face recomandările-cheie. Suedezii vor continua, probabil, să susţină integrarea României în toate structurile europene, inclusiv în spaţiul Schengen. La acest capitol mă aştept însă ca atât Stockholm-ul, cât şi celelalte cancelarii occidentale să agreeze aderarea în cauză – pe care România o consideră prioritatea anului 2011 – doar după îndeplinirea tuturor cerinţelor stipulate în acest sens, şi nu în baza unor simple promisiuni despre onorarea lor ulterioară.


http://www.libertatea.ro/

Lasă un răspuns