Suedia-campioană a libertăţii moravurilor… şi la violuri (arhiva 2009)

0
248

Suedia şi-a modificat legislaţia în urma unui scandal legat de un viol, datând din februarie 2003. Atunci, un grup de indivizi care au agresat o femeie de 35 de ani a fost achitat. Motivul acestei decizii îndelung controversate: victima însăşi le-a deschis uşa apartamentului, aflându-se într-o avansată stare de ebrietate.

Verdictul a provocat o vie emoţie în rândul opiniei publice şi a precipitat adoptarea unui amendament la lege. Pornind de la aceste date, publicaţia "Fokus", care apare la Stockholm, realizează o radiografie a fenomenului cu mai largi implicaţii în viaţa societăţii suedeze a zilelor noastre.

ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS? "De ce numărul violurilor a înregistrat o asemenea creştere în Suedia? Nimeni nu ştie. De ce nimeni nu caută să afle cauzele acestei creşteri? Şi de ce indiferenţa predomină în aceste cazuri?" Acestea sunt câteva dintre întrebările care nu şi-au găsit (încă) răspuns, deşi, nu cu mult timp în urmă, autorităţile de la Bruxelles au finanţat un studiu asupra cauzelor şi implicaţiilor violului în Europa. Pentru Suedia, rezultatele au fost de-a dreptul alarmante: cu 46 de violuri declarate la 100.000 de locuitori, această ţară a ajuns în fruntea clasamentului, devansând Anglia şi Ţara Galilor, cea de-a doua înregistrând (doar) 23 de violuri declarate la 100.000 de locuitori.

"Aşadar" ­ constată jurnaliştii de la "Fokus" ­ "Suedia ocupă primul loc în aceste sinistre statistici." Căutând explicaţiile acestui  fenomen, Ulrike Knutsson, autoarea comentariului, apreciază că ar fi vorba despre "definiţiile lejer diferite" pe care Suedia le dă violului. Astfel, după 2005 nu s-a mai considerat necesar să se stabilească dacă violul s-a produs cu violenţă sau sub ameninţarea cu violenţa pentru a se angaja urmărirea. "Era de-ajuns ca victima să fie găsită dormind, beată sau fără cunoştinţă. Dar nici legislaţia suedeză, nici înmulţirea plângerilor, nici compoziţia demografică a ţării, nici modelul suedez de distribuire a rolurilor sociale nu pot explica această creştere."

INUTIL DE DECLARAT. "De fapt, este ca şi fără rost să mai declari un viol, în condiţiile în care doar 10% din cei găsiţi vinovaţi sunt condamnaţi." La rândul lor, nici falsele acuzaţii nu reprezintă o cauză a creşterii procentelor, atâta vreme, cât ele nu depăşesc 2%. Nici violurile brutale, în care un necunoscut agresează o femeie, nu sunt cauzele creşterii. Explicaţia: "Este vorba despre numărul mare de cazuri în care victima şi autorul violului de-abia au făcut cunoştinţă. Ei se întâlnesc la o petrecere sau la un restaurant şi, apoi, îşi prelungesc seara în alt fel. Ajunşi în apartamentul bărbatului, femeia refuză să aibă raporturi sexuale." Conform legilor suedeze, aceste circumstanţe nu schimbă cu nimic situaţia în asemenea cazuri. Dar…

COMPORTAMENTELE ATING INCONŞTIENŢA. O altă constatare, la fel de alarmantă: vârsta medie a tinerelor care declară că au fost victimele unui viol a scăzut de la 27 la 22 de ani! "Iar, în plângeri, găsim aceleaşi triste constante: fata era beată, băiatul, de asemenea, ­ sau mai puţin beat decât fata." Eva Diesen, de la facultatea de drept din Stockholm, co-autoare a studiului menţionat, este de părere că "legea consideră că femeile sunt disponibile sexual până acolo încât pot spune «nu» sau opun rezistenţă". "Or, legea ar trebui să ia în calcul "condiţiile consimţământului, adică faptul că bărbatul ar trebuie să se informeze dacă femeia este sau nu este dispusă să aibă un raport sexual".

În opinia jurnalistei de la "Fokus", această propoziţie formulată de Eva Diesen "aduce o contribuţie interesantă în dezbatere". Şi explică: "Dacă ar fi să interpretăm reacţiile de pe internet, vom vedea că suedezii găsesc ideea aceasta ca fiind periculoasă. Chiar dacă există şi câteva excepţii, majoritatea estimează că fetele ar trebui să îşi asume consecinţele actelor lor".

Nici măcar acei părinţi care se pretind a fi adepţi ai "corectitudinii politice" nu sunt ceea ce ar părea să fie! "Îmi este greu ca să-mi imaginez un tată sau un părinte de familie care să ţină fetei lor predici despre respectul faţă de lege şi care să îi explice acesteia că are dreptul să spună «nu» şi să îşi schimbe hotărârea" ­, mărturiseşte Eva Diesen.

În faţa acestor "statistici îngrijorătoare", jurnalista reclamă: "o bătălie pe toate fronturile…". Numai că, atunci când  vine vorba despre soluţii certe, discursul rămâne la nivel retoric: "Situaţia actuală cere reîntoarcerea la curtoazie. Vreme de o jumătate de secol, Suedia a fost lăudată, în lumea întreagă, pentru libertatea moravurilor şi pentru fetiţele sale uşuratice. Vrem, de-acum înainte, să devenim celebri, în toată lumea, pentru că suntem ţara violatorilor?".

Rămâne, aşadar, de văzut dacă şi încotro se va orienta această discuţie care, după toate semnalele pe care le-a dat presa, nu mai poate rămâne doar la nivelul constatărilor şi al comentariilor pe baza concluziilor din ce în ce mai alarmante ale anchetelor sociologice. 

Suedia-campioană a libertăţii moravurilor… şi la violuri

Lasă un răspuns