Suedia într-o dilemă existențială: Apărare prin sine însăși sau aderarea la NATO

0
146

Suedia și-a redeschis cărțile de planificare din perioada războiului rece după ce, în urmă cu circa 3 luni, s-a confruntat cu o alertă privind prezența unui submarin rus care testa apărarea proprie și capacitatea de penetrare în spațiul defensiv al său. Incidentul – negat de partea rusă – a fost îmbrăcat de Stockholm sub forma fricii de repetarea unui eveniment de tip Kursk, scufundarea unui submarin și evitarea alertării forțelor de salvare din toată regiunea baltică de către Rusia, pentru a păstra secretul acțiunilor sale, o gafă de gestiune a unei crize din perioada de debut a președinției lui Vladimir Putin.

18003

Astfel, modelarea crizei din 1981, când un submarin rus testa apărarea suedeză, a fost readus în prim plan. El a stat la baza înființării în Suedia a studiilor de decizie în criză ale Universității Regale de Apărare, care mai are în portofoliul său de analize și cazul Kursk. Iată că evenimentele de acum 3 luni au reaprins discuția privind regulile de angajare și, în subsidiar, pe cele privind opțiunile de securitate ale Suediei, în contextul în care în urmă cu doar două săptămâni, Finlanda vecină și aliatul său în inițiativa nordică, s-a confruntat cu un incident similar.

Având în vedere reapariția unor focare de conflict și sporirea intempestivă a amenințărilor în perimetrul proxim al Suediei, statul nordic nu are la îndemână decât două opțiuni: revine la politica de înarmare prin mijloace proprii, ceea ce ar presupune supradimensionarea imediată a bugetelor apărării, fie se apropie de NATO, beneficiind astfel de umbrela articolului 5, respectiv solidaritate și indivizibilitate a securității statelor membre.

Suedia într-o dilemă existențială: Apărare prin sine însăși sau aderarea la NATO

Lasă un răspuns