Suedia pretinde ca poate contribui la o solutie globala a crizei datoriilor

0
108


Ministrul suedez de Finanţe, Anders Borg, pretinde că ţara sa, deşi nu face parte din zona euro, poate sugera o soluţie pentru ieşirea din criza datoriei
Argumentul? Suedia a traversat cu bine criza economică şi financiară din ultimii doi ani: contează pe o creştere economică în 2011 de 4% şi de 3,5% în 2012

În plus, pentru anul viitor prognozează un excedent bugetar
 
O modalitate prin care ministrul suedez de Finanţe, Anders Borg,  crede că  Suedia poate veni în ajutorul  unora dintre ţările zonei  euro aflate în dificultate este cea a acordurilor bilaterale de finanţare, în genul celor pe care le-a avut cu Islanda sau cu Letonia. Regretă însă că nicio ţară nu mai cere  Suediei  un astfel de sprijin bilateral,  ea fiind gata să-l ofere pe baza analizelor de la caz la caz. Ţara sa este de asemenea gata să-şi aducă propria contribuţie  la găsirea unei "soluţii globale" a actualei crize a datoriilor, şi la crearea de instituţii comune de guvernare economică europeană, fără a ne limita doar la Fondul de stabilitate  în jurul căruia au loc în prezent dezbateri. Ministrul suedez de Finanţe afirma într-un interviu  acordat cotidianului "Les Echos"  că "trebuie concepute politici bugetare durabile", cu obiective  precise. Când asemenea politici sunt credibile, sublinia  Anders Borg, marjele de manevră sunt cu mult mai largi. Aşa a reuşit Suedia să ajungă în situaţia ca în 2012 să poată obţine, în mod cert, un excedent bugetar de 1 la sută din PIB. Finanţele ţării au fost administrate cu prudenţă, pentru a avea rezervele necesare în cazul unei alte posibile crize. "Fiecare ţară, adăuga ministrul suedez, trebuie să-şi pună ordine în politica bugetară", strategie valabilă îndeosebi pentru  toate ţările europene, întrucât a devenit imposibilă perpetuarea nivelului lor de îndatorare.  
 
Din experienţa  ţărilor nord-europene
 
Ministrul suedez de Finanţe  relevă  utilitatea  unei convergenţe a politicilor monetare, experienţa ţărilor din nordul Europei fiind utilă pentru ţările zonei euro.  Este vorba de Danemarca, ţara ce a optat pentru o rată de schimb fixă a coroanei sale în raport cu euro. Finlanda a adoptat  euro, iar Suedia  este încă în afara zonei euro. Aceste trei ţări cu politici monetare disparate cunosc, totuşi, o dezvoltare comparabilă în plan economic : politici bugetare sănătoase, un impact limitat al crizei pe piaţa muncii şi o  vie redresare conjuncturală. Au un punct central important: sunt orientate  către exporturi.  Pentru ele, convergenţa politicilor monetare nu reprezintă o problemă.  Pe termen scurt, spune ministrul suedez, noi continuăm drumul reformelor structurale ce vor  deschide calea spre reduceri ale impozitelor asupra salariilor, pentru a dinamiza astfel piaţa muncii şi crearea de locuri de muncă. Problemele la care trebuie date răspunsuri coordonate sunt cele ce privesc creşterea economică, şomajul, locurile de muncă, formarea profesională, antreprenoriatul, reformarea pieţelor. Dacă eşti bine organizat,  cum este de pildă cazul Finlandei şi al Suediei, spune ministrul suedez, poţi  înregistra o bună creştere economică. În caz contrar, când nu ai o disciplină financiară, când lipseşte un cadru de reglementare, ajungi rapid în criză, aşa cum s-a întâmplat  cu Irlanda, Grecia sau Portugalia.

….Suedia pretinde ca poate contribui la o solutie globala a crizei datoriilor

Lasă un răspuns