Vagabond de lux în Suedia

2
477

18.000

de „oameni ai străzii” sunt înregistraţi în Suedia


"Trebuie să se simtă ca acasă, în siguranţă. (…) Trebuie să le explici, să-i convingi de ce e mai bine în centru decât pe stradă. E nevoie de consilieri adevăraţi. La noi se simt bine-veniţi, nu ameninţaţi. În plus, noi mai avem o tehnică: nu vorbim niciodată cu ei când sunt beţi, ci când ies din beţie.",
Mija Bergman, specialist suedez

Suedezii fără un acoperiş deasupra capului primesc de la stat 1.000 de euro lunar, cât leafa unui director român din sistemul public. Se adaugă un consilier personal, o casă şi un job. Dacă Stockholmul ar fi capitala României, şi nu a Suediei, 3.500 de „oameni ai străzii” ar invada, zilnic, oraşul.

Acest lucru nu se întâmplă însă dintr-un motiv simplu: spre deosebire de noi, suedezii au grijă de „homleşii” lor: îi adună de pe străzi în centre spe ciale, care pot fi adăposturi tempo rare de zi şi de noapte sau apartamente în care se pot recupera. Iar condiţiile „de cazare” din centrele suedeze ar putea părea un lux chiar şi pentru românii cu venituri medii.

În plus, vagabonzii Suediei primesc şi câte 1.000 de euro lunar, un consilier personal de reabilitare şi chiar o casă şi un job, pentru a putea începe o viaţă nouă. Astfel de servicii sunt oferite însă de un stat european cu zeci de ani de experienţă în domeniul asis tenţei sociale. „E drept că, acolo, oamenii ajung să-şi piar dă casa pentru că s-au apucat de droguri şi de alcool sau pentru că şi-au pierdut, pur şi simplu, minţile. Şi, mai puţin, aşa cum se întâmplă în România: din cauza sărăciei sau pentru că ar fi dat de gustul unei vieţi «la limită», dar fără obligaţii, în care banii se câştigă uşor, întinzând mâna la colţul străzii sau spălând parbrize la semafor”, susţin specialiştii.

Cu 20 de ani mai evoluaţi Potrivit statisticilor, Suedia avea, anul trecut, aproximativ 18.000 de persoane fără adăpost, dintre care o cincime în capitala regatului, Stockholm. Deşi la noi nu există o astfel de cuantificare, cifrele vehiculate de organizaţiile nonguvernamentale ne plasează mult sub nivelul Suediei. În plus, mare parte dintre vagabonzii noştri, peste 1.700 de copii şi adulţi, se „înghesu ie” în Bucureşti. Diferenţa de sistem explică însă de ce ai noştri se văd zilnic, în intersecţii, în marile centre cu atracţii turistice sau în mijloacele de transport în comun, iar ai lor, nu. „Trendul în Suedia e ca fiecare om să aibă un acoperiş deasupra capului, de aceea nu o să-i prea vedeţi pe străzi”, explică Mija Bergman, managerul centrului privat „Bostället” („locul unde se stă” – n.r.), care ţine de „Stockholm Stadsmission”, o asociaţie veche de 150 de ani. Bergman, care are o experienţă de peste 20 de ani în asistenţă socială, spune că, la ei, oamenii străzii au probleme severe de adicţie, cu alcoolul şi drogurile, sau au probleme mentale pe termen lung, în timp ce „în alte ţări există alte tipuri de vagabondaj, cultural sau economic”.

Vagabond de lux în Suedia

2 COMENTARII

  1. Articolul asta e pur si simplu CACAT, BALEGA cu lopata… ai zice mierea curge pe strazile din Suedia… Oana Craciun aia de la EVZ care a scris articolul: s-o fi lovit la cap sau a facut insolatie acum iarna. As vrea sa o vad „hemloasa” aici in Suedia si ca capata ea 1000€ pe luna si job… Niste tampenii ce a putut scrie, fomeia aia traieste pe alta planeta.

Lasă un răspuns